Curs XI – Exercitii si metode in autovindecare


AUTOVINDECAREA

Iată primul dintre cei şase paşi spre autovindecare: înlăturarea emoţiilor negative şi a concepţiilor limitative.

Inlăturarea directă şi indirectă
Există două principale tehnici de înlăturare: directă şi indirectă. Metoda directă se foloseşte numai pentru a înlătura piedicile emoţionale şi energetice. Metoda indirectă oferă o varietate de avantaje energetice sau care ţin de sănătate, printre care şi înlăturarea emoţiilor negative.
Metodele directe includ două exerciţii simple în capitolul de faţă : conştientizarea, o tehnică cognitivă care te ajută să recunoşti şi să simţi în mod constructiv perturbările emoţionale; şi gândirea superioară, o metodă rapidă de dobândire a unei perspective obiective asupra purtărilor şi obiceiurilor negative. Aşa cum a explicat prima dată doctorul în filosofic Gay Hendricks în cartea sa “Cu iuţeala vieţii”: o nouă abordare a schimbării personale prin intermediul terapiei ce vizează corpul, metodele de înlăturare directă funcţionează în principal prin plasarea conştientizării noncritice pe o problemă în decursul unei anumite perioade de timp. Concentrarea atenţiei neutre pe gând sau emoţie îi fură puterea; blocajul este „sleit” de energie, în cele din urmă se dizolvă, iar programarea ta negativă este neutralizată eficient sau evitată.
Metodele indirecte cuprind respiraţia pranică, tehnici de manipulare a energiei, precum scanarea, măturarea şi energizarea, igiena energetică şi meditaţia. Fiecare metodă indirectă înlătură emoţiile negative într-un mod puţin diferit.
Atât metodele directe, cât şi cele indirecte sunt eficiente în înlăturarea emoţiilor negative şi a concepţiilor limitative, deşi diferă prin modul în care se realizează înlăturarea. Inlăturarea printr-o metodă directă este de obicei mai de efect şi subită; metodele indirecte sunt mai subtile şi graduale. Nu sunt totuşi reguli fixe. De exemplu, respiraţia pranică este o tehnică simplă, relativ pasivă, care produce schimbări pozitive de dezvoltare a energiei şi de îmbunătăţire a sănătăţii, însă poate avea rezultate spectaculoase. Mulţi oameni au experienţa înlăturării emoţiilor într-un mod abrupt şi rapid, numai schimbându-şi tiparele de respiraţie. Iată alt exemplu: conştientizarea poate determina pătrunderi subite ale emoţiilor, motivaţiilor şi purtărilor, ducând la o înlăturare neaşteptat de rapidă a complexelor. Conştientizarea poate totuşi lucra la o rată mai moderată, promovând schimbări pozitive ale comportamentului energiei şi sănătăţii în decursul unei perioade mai lungi, sau poate funcţiona treptat, astfel încât, într-o zi, pur şi simplu îţi dai seama că o situaţie sau un stimul nu te mai deranjează ca înainte.
Nimic din ce s-a spus nu înseamnă că metodele directe sunt mai mult sau mai puţin eficiente decât cele indirecte, înseamnă pur şi simplu că înlăturarea are loc pe diferite căi şi în timpi diferiţi de la persoană la persoană. Viteza înlăturării depinde şi de complexitatea problemei de sănătate, de vechimea ei, de cât de adânc înrădăcinată este perturbarea de la originea sa, de aptitudinea ta de aplicare a tehnicilor, de frecventa cu care le aplici şi de cât de bine o faci.

Scopul tău: integrarea
Scopul pentru care efectuezi procesul de reintegrare, fie că utilizezi o metodă directă sau una indirectă, este să realizezi schimbări pozitive reale, de lungă durată, astfel încât să nu mai simţi simptomele fizice în corp. Este o stare de integrare totală, o stare de sănătate în care emoţiile negative şi concepţiile limitative, precum şi blocajele energetice pe care le-au creat au dispărut. Mintea şi corpul lucrează împreună, ai depăşit orice programare negativă dobândită, iar prana circulă cum trebuie şi din abundenţă.
Adevărata integrare are loc doar la nivelul subconştientului deoarece, după cum s-a observat mai devreme, aici se află emoţiile negative şi concepţiile limitative. Este dificil totuşi să menţinem o legătură apropiată cu subconştientul pentru a înlătura aceste blocaje, înlăturarea şi integrarea necesită disocierea conştient – subconştient sau separarea părţii conştiente a minţii (şi a gândirii ei volitive şi emoţionale) de subconştient (şi de emoţiile, concepţiile şi amintirile sale). Disocierea ne oferă o perspectivă a modului în care lucrează subconştientul. Iată un exemplu: ai observat vreodată cât de uşor este să dai sfaturi unui prieten sau unei cunoştinţe, legate chiar de o problemă deosebit de grea sau încâlcită? Este probabil vorba de o decizie destul de dificilă: să-şi schimbe slujba, să divorţeze, să aleagă un curs de acţiune în cazul copilului care are probleme la şcoală. Cu toate acestea, cei mai mulţi dintre noi pot analiza situaţia la rece şi deseori pot oferi imediat o soluţie. Dar dacă ar fi fost problema noastră, dacă am fi fost puşi în faţa aceleiaşi situaţii, probabil că am fi petrecut foarte mult timp analizând problema, evaluând şi reevaluând opţiunile, cercetând detaliile şi solicitând părerile familiei, prietenilor, consilierilor şi poate chiar o părere profesionistă. Chiar după efectuarea acestor cercetări şi după ce am cerut diferite păreri, este posibil să tragem în continuare de timp, să amânăm sau chiar să evităm luarea hotărârii importante. De ce ? Pentru că suntem prea aproape de ea, prea implicaţi ca să fim obiectivi. Ne gândim la consecinţele ce vor decurge, indiferent de calea de acţiune pe care am ales-o. Insă atunci când alegerea aparţine altcuiva şi nu suntem afectaţi de rezultat, este mai uşor să ne distanţăm de rezultatul final şi să luăm mai repede o hotărâre. Iată obiectivitatea de care ai nevoie pentru a înlătura emoţiile negative şi concepţiile negative. Conştientizarea adecvată este calea dobândirii obiectivitătii respective.

Conştientizarea
In tarile din occident există tendinţa de a raporta conştientizarea la unul dintre cele trei simţuri, însă conştientizarea pe care trebuie să ţi-o dezvolţi pentru a înlătura emoţiile negative nu implică capacitatea de a vedea sau auzi diferite lucruri; mai degrabă este înrudită cu ceea ce literatura Zen numeşte înţelegere: o stare susţinută, de veghe a sensibilităţii, ce te face să fii deschis şi receptiv la senzaţiile ce apar din interiorul tău.
Conştientizarea poate fi atinsă numai cu ajutorul renunţării la gândul conştient şi la simţirea activă. Altfel, latura conştientă a minţii acoperă subconştientul şi suprimă acea capacitate dezvoltată de a percepe senzaţii interioare. Conştientizarea se aseamănă cu autohipnoza, care de fapt este o stare prin care îţi îmbunătăţeşti legătura cu subconştientul. De exemplu, atunci când se autohipnotizează, oamenii lasă mintea şi corpul să se relaxeze şi stabilesc o legătură mai profundă cu impulsurile provenite din subconştient. Conştientizarea este şi non-critică, ceea ce înseamnă că, pe măsură ce conştientizezi o emoţie negativă sau o concepţie limitativă, nu-ţi porţi ţie sau altcuiva ranchiună şi nici nu îi asociezi vreun defect sau vreo calitate. De exemplu, dacă foloseşti conştientizarea în scopul înlăturării necesităţii forţate de a fi perfect, ceea ce deseori îi face pe oameni să fie mult prea autocritici sau să-i critice pe alţii, s-ar putea deodată să ai din nou experienţa durerii provocate de critica aspră a părinţilor tăi pentru greşeli minore sau sentimentul copleşitor al eşecului, sentiment pe care 1-ai avut atunci când ai fost respinsă la un examen. Pe măsură ce emoţiile respective ies din nou la suprafaţă – şi cu siguranţă vor ieşi, altfel nu ai cum să le înlături -, pur şi simplu le observi fără să reacţionezi la ele. Ceea ce înseamnă că, pe măsură ce experienţele respective îşi fac apariţia, nu-ţi vei mai învinovăţi părinţii că au fost prea aspri cu tine şi nu vei mai trăi senzaţia de jenă pe care ai simţit-o la 13 ani. Te instruieşti să le conştientizezi pur şi simplu. Conştientizarea este dificil de acceptat pentru occidentali, pentru că ei fac parte dintr-o societate care pune preţ pe agresivitate şi acţiune. Avem o abordare de tipul „treci la treabă” atunci când avem de rezolvat o problemă. Luăm în derâdere aparenta pasivitate a înţelegerii şi conştientizării, ceea ce poate părea o atitudine de tipul „treci la treabă”. Practicând conştientizarea cu ajutorul tehnicilor directe de înlăturare, vei ajunge totuşi să-ţi dai seama de imensa ei capacitate de vindecare.

Tehnici de înlăturare directă
Tehnicile de înlăturare directă sunt doar o modalitate de comunicare formală cu subconştientul sau cu sinele. Soluţia pentru o comunicare eficientă rezidă în înţelegerea faptului că procesul de comunicare poate fi verbal sau nu. „Criticul” din tine, acea voce aspră din mintea ta ce te dojeneşte pentru orice greşeală pe care o faci, comunică de obicei în cuvinte, însă alte părţi din Sinele tău ţi-ar putea „vorbi” prin fotografii sau imagini. De asemenea, ai putea primi o impresie, un sentiment sau o tresărire fizică pe măsură ce practici tehnicile de înlăturare directă. Iată câteva exemple ale diferitelor moduri în care ţi se manifestă sentimentele, folosind contextul nevoii excesive de a fi perfect, menţionat mai sus. Pe măsură ce îţi îndrepţi conştientizarea asupra problemei, este posibil să auzi vocea tatălui tău criticându-te pentru neajunsurile tale -acelaşi ton şi aceleaşi cuvinte pe care le folosea. Sau ai putea să simţi cum ţi se strânge stomacul pe măsură ce furia şi frica pe care le-ai simţit atunci ies din nou la iveală. Poţi să vezi o imagine în care apari tu când erai mică venind mâhnită de la şcoală în ziua în care ai luat o nota mica, şi simţi cum îţi cad umerii pe măsură ce ai din nou experienţa sentimentelor de eşec, sau s-ar putea să auzi o voce, poate pe cea a tatălui tău, a invatatoarei sau profesoarei, sau chiar vocea ta, spunându-ţi: „Vai de capul tău! „.

Conştientizarea sinelui
Practicând conştientizarea îţi îndrepţi uşor atenţia către sentimentele generate în corpul tău de o anumită emoţie, concepţie, gând sau traumă.
Conştientizarea este opusul împotrivirii. Nu te lupţi cu emoţia. Nu încerci să te convingi că nu este acolo. O recunoşti şi o simţi într-un mod obiectiv şi constructiv. De exemplu, dacă criticul din tine – folosind vocea ta sau a altei persoane cu autoritate – începe să te mustre, iar ca reacţie simţi cum ţi se strânge stomacul, pur şi simplu conştientizează acest sentiment. Nu te „certa” cu vocea pe care o auzi şi nu-ţi abate sau distrage atenţia de la senzaţia de disconfort din stomac, încercând să scapi de ea. Nici nu încerca în mod conştient să-ţi relaxezi stomacul. Pur şi simplu fii una cu acea senzaţie şi observă că e acolo şi că eşti conştient de ea. Practic, îţi spui „sentimentul din stomac nu e nici pozitiv, nici negativ. Aşa stau lucrurile în momentul de faţă”. Apoi menţine acel sentiment cât de mult poţi. Mai mult decât orice, conştientizarea este non-critică.
A simţi emoţii negative nu înseamnă să boceşti de fiecare dată când te găseşti într-o situaţie care îţi provoacă teamă. Nu înseamnă nici să te complaci în emoţia respectivă atât de mult încât intensitatea ei să te paralizeze sau să te ducă la disperare, depresie sau autocompătimire. Pur şi simplu lasă-te să simţi sentimentele şi senzaţiile pe care le provoacă în corpul tău, fără a fi critic sau a învinovăţi.
Observaţii legate de practicarea conştientizării de sine şi de exerciţiile de gândire superioară:
• Durata potrivită pentru aceste şedinţe este de 15 până la 20 de minute. Prelungirea unei şedinţe te poate obosi. Cel mai bine este să încerci din nou mai târziu.
• O astfel de şedinţă te ajută să fii pregătit pentru a folosi tehnicile menţionate în titlu. Pregăteşte-ţi cu atenţie interviul cu sine; eventual stabileşte-ţi dinainte câteva întrebări. Totuşi, nu încerca să anticipezi finalitatea şedinţei; ar însemna să pui prea multe gânduri conştiente în ceea ce ar trebui să fie, în cel mai bun caz, un dialog spontan cu Sinele tău sau cu subconştientul. Ar trebui să ştii destule despre tine însuţi şi despre mintea şi corpul tău pentru a realiza posibilele cauze ale problemei şi unde ar putea ajunge dialogul. Imaginează-ţi dinainte eventualele finalităţi.
• Rămâi flexibil şi spontan. Şedinţa ar putea-o lua pe o direcţie mult diferită de cea pe care ţi-ai închipuit-o tu. In cadrul exerciţiului de conştientizare a sinelui, lasă-te în voia impresiilor tale. Efectuând exerciţiul de gândire superioară, pune-ţi întrebări delicate dar profunde după fiecare răspuns primit, până ce vei ajunge la cauza ce stă la originea problemei. Dacă nu obţii nici o reacţie sau dacă şedinţa nu se îndreaptă nicăieri, este probabil vorba de o emoţie negativă sau de o concepţie limitativă adânc înrădăcinată. Iată două sugestii în caz că te împotmoleşti:
l. Combină tehnicile de înlăturare directă cu respiraţia pranică şi apoi continuă cu tehnici de manipulare a energiei, mai ales remedii specifice de reducere a stresului ce se concentrează pe înlăturarea congestiilor din chakrele plexului solar.
In timpul aplicării tehnicilor, să ai încredere în sentimentele şi impresiile tale.
Ascultă-ţi corpul şi acceptă sentimentele, impresiile şi emoţiile pe care ţi le arată.
2. Incearcă un timp meditaţia de înţelegere după care întoarce-te şi încearcă tehnicile de înlăturare.
Dacă nici una dintre soluţiile de mai sus nu funcţionează după o perioadă, ar trebui să încerci o terapie mai tradiţională cu un profesionist cu experienţă în tratarea problemelor fizice de sănătate provocate în plan emoţional. Sau cu un specialist în hipnotism sau bioenergie.
Acum, să continuăm cu exerciţiile.

Exercitii pentru inlaturarea concepţiilor limitative cu ajutorul conştientizării de sine
Tehnica aceasta este eficientă dacă o aplici atunci când timpul nu te presează şi îţi poţi vedea de treabă liniştit şi fără întreruperi. Aici este prezentat un întreg proces. Pe măsură ce te vei simţi mai bine lucrând cu sinele, respectiv subconştientul, poţi scurta anumite părţi – de exemplu, partea de relaxare. Totuşi, până vei reuşi să o deprinzi, este bine să o aplici pas cu pas. Ar fi o idee bună să înregistrezi instrucţiunile pe casetă pentru a nu reciti cartea la fiecare pas. Astfel vei atinge un grad mai înalt de relaxare.
1. Aşază-te într-un scaun confortabil. Ar trebui să fii relaxat, iar camera să fie în obscuritate. Totuşi, încearcă să nu fii prea relaxat, iar camera să nu fie prea întunecată, pentru că altfel vei adormi.
2. Inchide ochii. Pentru a te relaxa mai departe, respiră de opt ori. Fă-o încet şi trage aerul cât mai adânc în plămâni.
3. Este mai simplu să intri în legătură cu subconştientul dacă el este relaxat, şi e mai uşor să-ţi relaxezi mintea dacă îţi relaxezi corpul. Aşa că, începe prin a-ţi relaxa treptat corpul, începe de la degetele de la picioare spre cap sau invers. Conştientizează fiecare parte a corpului şi spune-ţi încet: „Aceasta partea a corpului meu (degetele picioarelor) îmi este deplin relaxată”. Inspiră în partea respectivă a corpului, expiră, apoi treci mai departe. Pe măsură ce respiri, imaginează-ţi că relaxarea îţi vine în acea parte a corpului prin intermediul inspiraţiei, iar tensiunea este eliminată prin expiraţie. Iată o ordine de relaxare fizică pe care o poţi încerca:
1. Piciorul drept împreună cu degetele
2. Genunchiul drept, porţiunea piciorului de sub genunchi
3 .Coapsa dreaptă
4. Piciorul stâng împreună cu degetele
5. Genunchiul stâng, porţiunea piciorului de sub genunchi
6. Coapsa stângă
7. Şolduri, pelvis şi fese
8. Partea din faţă a abdomenului
9. Pieptul
10. Zona lombară
11. Coloana vertebrală
12. Partea toracică a spatelui
13. Mâna dreaptă
14. Incheietura mâinii şi antebraţul drept
15. Cotul şi braţul drept
16. Mâna stângă
17. Incheietura mâinii şi antebraţul stâng
18. Cotul şi braţul stâng
19. Gâtul şi laringele
20. Maxilarul inferior
21. Faţa
22.Capul
Multe persoane consideră că numai exerciţiul de relaxare diminuează simptomele fizice.
In starea de linişte, observă ce anume simţi şi unde se manifestă senzaţiile respective în corpul tău.
1. Respiră liniştit şi fără zgomot.
2. Conştientizează-ţi tot corpul. Nu încerca să conştientizezi numai o singură parte a corpului, în caz că mintea conştientă este atrasă de o anumită zonă, nu-i nimic. Nu începe însă cu gândul că vrei să-ţi conştientizezi piciorul stâng sau capul. Ia-o ca pe o scanare internă a întregului tău corp.
3. Observă în plan mental orice senzaţie sau impresie care apare pe măsură ce devii conştient de corpul tău. Acordă aproximativ 5 minute acestei scanări generale.
4. Dacă suferi de o durere sau de o afecţiune anume, conştientizează zona sau durerea respectivă.
5. Dacă te doare capul, simte toate sentimentele pe care ţi le provoacă durerea de cap. Dacă te doare burta, spatele sau suferi de anumite dureri emoţionale, concentrează-te pe zonele respective. Conştientizează cât mai profund zona sau durerea respectivă.
6. Fii liniştit şi observă ceea ce simţi. Relaxat, conştientizează orice senzaţie sau sentiment ce apare. Să ai tot timpul încredere în ceea ce simţi. Nu fi critic. Nu trage concluzii asupra motivului pentru care simţi unele lucruri.
7. Dacă împotrivirea îţi sporeşte sau simţi o nelinişte accentuată, e doar subconştientul tău, care încearcă să-ţi comunice. Te cufunzi într-o zonă care până atunci ţi s-a sustras atenţiei. Subconştientul a îngropat acolo nişte emoţii negative. Dacă nu devine inconfortabil, concentrează-ţi atenţia pe acea zonă. Fii una cu senzaţia; fii cu adevărat conştient de ea. Respiră în continuare liniştit şi profund. (Notă: Dacă, în orice moment, senzaţia devine prea intensă ori inconfortabilă, deschide ochii şi pune capăt şedinţei. Poţi încerca mai târziu.)
8. Dacă te concentrezi pe o emoţie negativă sau pe o concepţie limitativă şi eşti în stare să rămâi cu ea, ar trebui să descoperi că ea trece sau pierde din intensitate într-un timp scurt. Poate fi înlăturată definitiv sau numai temporar. Poate se va întoarce la sfârşitul şedinţei, însă, atunci când vei relua şedinţa de conştientizare de sine, vei avea mai multe cunoştinţe despre ea. Vei lucra din nou pe acea zonă şi vei obţine o perioadă de relaxare mai îndelungată. Şi tot aşa, vei reuşi în cele din urmă să storci de energie emoţia negativă şi să o înlături din corpul tău energetic.
9. La încheierea şedinţei, mulţumeşte subconştientului pentru ajutor, deschide ochii şi întinde-te puţin înainte de a te ridica şi de a începe să te mişti sa faci cativa pasi.

Gândirea superioară
Prin gândirea superioara rezolvam o problemă la un nivel mai înalt – pornind cât mai aproape de sursă, cum s-ar spune – vei avea rezultate imediate, mai eficiente şi mai durabile.
Gândirea superioară este o formă de conştientizare avansată ce te ajută să înlături emoţiile negative, traumele şi concepţiile limitative invitându-ţi subconştientul la dialog şi folosind conştientizarea non–critică pentru a scoate la iveală emoţia, trauma sau concepţia limitativă ascunsă în corpul tău. Gândirea superioară presupune şapte paşi:
1. Relaxează-te fizic şi mental;
2. Indreaptă-ţi conştientizarea non-critică asupra problemei;
3. Porneşte un dialog cu Sinele, folosind cele patru întrebări de început:
– oare de ce se întâmplă (problema în cauză)?
– ce anume reprezintă (problema în cauza)?
– de ce mi se întâmplă mie? Sau, altfel: care ar fi scopul ultim (al faptului că am problema respectivă)?
– de la ce concepţie am pornit ca să creez (această problemă)?
4. Indreaptă-ţi conştientizarea non-critică spre zona afectată pentru a vedea ce emoţii, amintiri traumatice sau concepţii limitative ar putea fi îngopate acolo din cauză că nu le-ai dat atenţia cuvenită;
5. Identifică trauma descoperită şi conştientizeaz-o fără a fi critic;
6. Simte senzaţia sau adevărul emoţiei respective;
7. Uită de ea.
Tehnica de faţă se bazează în principal pe dialogul cu Sinele, în cel mai bun caz, ar trebui să aibă de câştigat atât latura conştientă a minţii, cât şi subconştientul. Potrivit acestui punct de vedere, conversaţia diferă de la persoană la persoană, în funcţie de problema fiecăruia, astfel că nu există un anumit scenariu pe care să-1 folosească oricine. Cele patru întrebări de mai sus sunt totuşi cele mai potrivite pentru a lega un dialog. Cea mai eficientă abordare este pur şi simplu de a pune în aplicare tehnica familiarizării cu întrebările puse şi cu modul de manifestate a subconştientului (de exemplu, o voce interioară, o tresărire fizică, o imagine subită), începe dialogul cu una dintre cele patru întrebări – sau cu una asemănătoare – şi lucrează cu răspunsurile pe care le primeşti. Apoi, adresează întrebări care să te aducă mai aproape de emoţia negativă, amintirea traumatică sau concepţia limitativă ascunsă în corpul tău.

EXERCIŢIUL pentru înlăturarea emoţiilor negative şi a concepţiilor limitative cu ajutorul gândirii superioare
După ce te obişnuieşti să lucrezi cu subconştientul – adică să înţelegi diferitele moduri în care îţi comunică – poţi începe procesul de gândire superioară oricând: la serviciu, acasă, în timp ce conduci maşina sau aşteptând pe cineva la o întâlnire. Totuşi, în prima fază a practicării gândirii superioare, găseşte un moment şi un cadru potrivit, ca să fii liniştit şi sa nu te deranjeze nimeni, pentru a putea atinge un nivel cât mai mare de relaxare. Ia-o pas cu pas.
1. Incepe cu aceiaşi trei paşi de la exerciţiul anterior: Aşază-te confortabil într-un scaun, respiră adânc şi relaxează-ţi treptat corpul.
2. In poziţia respectivă, relaxat şi confortabil, cu ochii închişi, concentrează-te pe problema de sănătate şi pe simptome. (Vom folosi colita ca exemplu.) Conştientizează zona în care se manifestă problema respectivă. Concentrează-te pe stomac şi abdomen. Păstrează-ţi obiectivitatea, încearcă să nu te laşi cuprins de nelinişte. Nu formula critici. Nu te învinovăţi din cauza problemei pe care o ai şi nu te supăra pe tine însuţi, nici nu invoca sentimentul că trupul tău este dominat de o anumită insuficienţă fizică sau o anumită structură emoţională. Pur şi simplu fii conştient de simptomele zonei respective a corpului într-un mod obiectiv. Dacă, pe măsură ce faci exerciţiul, vei simţi crampe, balonare sau alte simptome, ori dacă simptomele respective încep chiar atunci, simte-le, recunoaşte-le şi acceptă-le aşa cum ai procedat şi la primul exerciţiu însă nu te lăsa copleşit de vreo eventuală stare de disconfort. Nici nu te îndepărta de ea; pur şi simplu accept-o aşa cum faci şi cu celelalte sentimente. Nu te grăbi şi continuă să respiri adânc.
3. Acum, în linişte, găseşte-ţi o întrebare în minte. Foloseşte una din cele patru întrebări de început sau alta asemănătoare, în exemplul folosit aici, ai putea să începi cu „De ce oare am crampe? Care ar fi cauza? „. Menţine întrebarea în mod conştient, preţ de câteva secunde, după care relaxează-te, uit-o, întoarce-te la starea de conştientizare şi aşteaptă un răspuns. Fii calm cât aştepţi răspunsul; nu fi nerăbdător sau insistent cu subconştientul tău. Aminteşte-ţi că răspunsul poate fi verbal, vizual, tactil sau simbolic. De orice natură ar fi, ai încredere în ceea ce primeşti.
4. Răspunsul la o întrebare duce la formularea altei întrebări şi tot aşa, până vei ajunge la cel mai înalt nivel al cauzei problemei tale. Să presupunem că prima dată primeşti următorul răspuns: „Muşchii netezi din intestinele mele se contractă”. Mulţumeşte subconştientului, după care continuă dialogul. Ai putea să întrebi apoi: „De ce să se contracte?”. Iar răspunsul va fi: „Probabil că ţin înăuntru o emoţie sau o traumă cu care nu vreau sau nu pot să mă confrunt”. Pe măsură ce-ţi păstrezi atenţia non-critică asupra intestinului, ai putea să te întrebi apoi: „Ce emoţii sau traume ţin în interior? O fi furie? Frică? Şi dacă-i aşa, faţă de ce sau de cine? „. Probabil vei mai vrea să verifici dacă există şi vreo concepţie limitativă legată de problema respectivă, ca să întrebi la momentul potrivit (care ar fi chiar atunci): „Ce fel de concepţie limitativă ar da naştere la problema respectivă / împrejurările respective / blocarea energiei vindecătoare? „.
5. De aici, răspunsurile se vor apropia de principala cauză, aşa că fii atent şi conştient. Răspunsul ar putea veni pe neaşteptate sau va trebui să faci săpături şi să pui şi alte întrebări. Mai e posibil ca latura conştientă a minţii tale să fie mai protectoare şi să nu-ţi răspundă chiar atunci, sau ţi se pot agrava uşor simptomele. Agravarea simptomelor fizice este aproape întotdeauna un semn că te apropii de zona de care te-a „protejat” subconştientul. Dacă mintea ta se goleşte dintr-o dată, este de asemenea un semn că te apropii de cauza principală a problemei.
6. In caz că primeşti răspunsul, mulţumeşte subconştientului, după care îndreaptă-ţi un timp atenţia non-critică spre emoţie, traumă sau amintire, aşa cum ai învăţat la exerciţiul de conştientizare a sinelui. Stai nemişcat şi observă ceea ce simţi. Rămâi relaxat şi conştient. Ai întotdeauna încredere în ceea ce simţi. Percepe acel sentiment sau adevăr al emoţiei, traumei sau amintirii, dar nu fi critic. Apoi uit-o. Ar trebui să descoperi că a trecut sau şi-a pierdut din intensitate destul de repede. Ca şi în cazul conştientizării de sine, probabil că simptomul fizic sau emoţia va reveni mai târziu şi vei fi nevoit să faci mai multe şedinţe. Totuşi, la fiecare şedinţă ar trebui să simţi cum simptomele fizice îşi pierd din intensitate şi încărcătura emoţională se micşorează.
7. Dacă eşti nevoit să pui şi alte întrebări, continuă până vei primi un răspuns sau până te va cuprinde oboseala. Dacă simţi că nu mai poţi sau oboseşti prea tare înainte de a primi răspunsurile de care ai nevoie, sau înainte de terminarea celor 15-20 de minute, mulţumeşte subconştientului pentru ajutor.
8. Deschide ochii şi încheie şedinţa, întinde-te puţin înainte de a te ridica şi a începe să te mişti.
Standardele medicinei occidentale întâmpină dificultăţi în remedierea principalelor cauze ale afecţiunilor cronice, funcţionale sau pe fond emoţional. Medicina alopatică standard abordează problemele de sănătate la nivelul manifestării lor; pur şi simplu tratează simptomele.

GANDIREA SUPERIOARA

Gândirea superioară în cazul „criticului interior”
Bărbatii dar si femeile pot avea un critic interior foarte sever, o voce interioară care îl ridiculiza permanent, spunându-le lucruri de genul: “Nu eşti îndeajuns de bun” sau “N-ai să ai succes niciodată” şi altele. In timpul lucrului cu gândirea superioară, ei trebuie ajutati să formuleze câteva întrebări pentru a stabili o legătură cu criticul respectiv şi pentru a afla ce intenţii superioare pot avea.
După atingerea unei relaxări treptate şi după ce işi îndrepta atenţia obiectivă, non-critică spre vocea respectivă, trebuie să-şi întrebe criticul interior ce anume încerca să facă pentru el. Atunci el v-a simti dintr-o dată o senzaţie de greutate în piept, apoi o amintire scurtă din copilărie, în urmă cu multi ani. Atunci trebuie sugerat criticului că poate era timpul si cazul ca criticul sa-si ia talpasita si omul sa fie lasat in pace.
Cei mai mulţi doctori nu sunt instruiţi să facă aşa ceva. Multe probleme de sănătate – mai ales cele funcţionale, recurente sau cronice, care s-au dovedit rezistente la intervenţiile medicale tradiţionale – pot fi tratate în mod eficient doar căutându-le cauzele la un nivel superior. O asemenea cauză este în cele din urmă una energetică şi, de multe ori, emoţională.
Tehnici de înlăturare care pot funcţiona bine si pentru tine.
După ce ai practicat diferitele tehnici de înlăturare, atât directe, cât şi indirecte, este foarte posibil să descoperi că unele funcţionează mai bine pentru tine decât altele. Sau că o anumită tehnică funcţionează bine în cazul unei probleme anume, iar altă tehnică funcţionează în cazul altei probleme. De exemplu, ai putea descoperi, după ce vei învăţa despre respiraţia pranică în cursurile urmatoare, si că numai ea este extrem de eficientă pentru înlăturarea emoţiilor negative şi a problemelor legate de stres, pe când gândirea superioară este mai folositoare în cazul concepţiilor limitative sau a fobiilor mai adânc înrădăcinate. La sfârşitul următorelor cursuri, vei citi despre cazuri de neliniştile provocate de probleme cotidiene se poate scapa si numai cu ajutorul respiraţiei pranice sau alte cazuri de migrene, greaţă, dureri atroce de vezică şi insomnie induse de concepţia limitativă se foloseste conştientizarea de sine şi gândirea superioară pentru a ajunge la cauza problemelor, care era bine ascunsa in subconstient.
De asemenea, ai putea descoperi că tehnicile de manipulare a energiei oferă remedii rapide de reducere a stresului, dar este nevoie să adaugi şi conştientizare de sine pentru a dezvălui cauza principală a reacţiilor de stres, încearcă-le pe toate şi apoi rămâi la cea care ţi se potriveşte. Nu încerca să stăpâneşti toată gama de tehnici şi să le aplici pe toate în orice împrejurare. Scopul tău este să ai rabdare sa le inveti.

EXERCITII ZILNICE:
Vom indica la sfârşit un program de exerciţii zilnice în şase paşi, care cuprinde sugestii de structurare a practicării tehnicilor. Fiecare program va include tot ce ai lucrat până în momentul respectiv, precum şi consolidarea exerciţiilor din capitolele anterioare. La început, când înveţi noţiunile de bază, încearcă să faci exerciţiul cel puţin 15-20 de minute, în fiecare zi. Pe măsură ce progresezi şi înveţi mai multe tehnici, practica ta va fi mai individualizată, concentrându-se pe nevoile tale, pe aptitudini şi pe timpul pe care îl ai la dispoziţie. Ai de ales între multe exerciţii din care să-ţi faci propriul tău program. Bineînţeles, cu cât exersezi mai mult, cu atât te vei dezvolta mai rapid, însă nu trebuie să crezi că este nevoie de ore întregi de antrenament pe zi pentru a avea beneficii energetice şi de sănătate. O practică constantă şi moderată, de aproximativ 30 de minute pe zi, îţi va aduce rezultate excelente.
Tehnicile de înlăturare directă

Exersează tehnicile de înlăturare directă – conştientizarea de sine şi gândirea superioară, în funcţie de nevoile tale, urmând normele de mai jos :
– se pot practica zilnic, sau chiar de câteva ori pe zi, până ce problema este înlăturată şi nu mai simţi în corp emoţia negativă sau concepţia limitativă;
– fiecare şedinţă trebuie să fie de 10-20 de minute, în funcţie de capacitatea ta de menţinere a atenţiei fără un efort prea mare;
– dacă oboseşti sau nu te simţi bine înainte de terminarea celor 20 de minute, încheie pur şi simplu şedinţa şi încearcă mai târziu sau a doua zi;
– chiar dacă nu ai probleme ce solicită lucrul cu ele, este important să practici tehnicile de înlăturare directă pentru a reuşi să înţelegi în ce fel comunică subconştientul cu tine.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s