Curs VIII – Despre vindecare


CREDINTA , INTUITIA, AUTORENUNTAREA

Credinta este convingerea asupra adevarului sau a realitatii fara nevoia de dovezi. Cand o particica din noi crede ca poate realiza ceva, fara sa fie derutat in aceasta, va reusi. Nu expunem pasaje din Psalmi sau Biblie, nu este vorba de credinta in Dumnezeu. Fiecare din noi crede in ceva. Dovada care te face sa crezi in fenomene iesite din comun, de domeniul fantasticului, te face sa fi curios si sa incepi sa le studiezi, te conduce la o forma de incredere in tine cand doresti sa realizezi ceva. Pana cand in aceasta nu vom avea o experienta personala care sa confirme cele sustinute, ne ramane sa ne bazam pe opiniile formulate de persoane initiate, care pot fi absolut lipsite de sens in raport cu propria noastra viata. De fapt, nici nu-icunoastem pe autori, iar acestia pot fi pur si simplu niste nebuni.
Menirea exercitiilor prezentate in aceast curs este de a ne familiariza cu bazele procesului de vindecare psihica, orientandu-ne catre perceperea capacitatilor psihice, catre cunoasterea Eului superior. Aceste trairi, de orice fel ar fi, vor reprezenta dovezile noastre. Ele ne vor aduce credinta la nivelul unei cunoasteri pozitive.
Singurul mod de a invata este cunoasterea. Intuitia pura este functia celei de-a saptea chakre. Intr-o anumita masura, intuitia difera de credinta, pentru ca intuitia nu are sistem. Intuitia este un proces intr-o continua devenire. In sistemul credintei exista totdeauna anumite lucruri care se considera acceptate. Intuitia nu accepta nimic. Ea stie. Poate fi definita ca o informatie primita de la gandurile (persoana) care va framanta.
Credinta este uneori atotputernica, alteori foarte slaba. Acolo unde exista credinta, exista un ajutor; unde exista intuitie, este o eliberare; acolo unde este credinta este confort; unde este intuitie este autorenuntare. Credinta se bazeaza pe asteptari: daca voi indeplini cutare si cutare, rezultatul va fi acesta. Orice sistem se bazeaza pe asteptare, pe speranta, iar acestea contin de obicei samburele dezamagirii. Daca vom crede ca iubind pe cineva vom capata ceva anume, mai mult ca sigur nu vom avea parte decat de dezamagiri. Renuntati sa creati iluzii.
Autorenuntarea nu este un sistem. Intuitia nu cuprinde asteptare, nu contine sperante, prin urmare nu sunt nici dezamagiri. Daca iubim un om numai pentru ca-l iubim, atunci ne supunem iubirii, daruim tot, ne daruim iubirea in loc sa o vindem, si atunci vom avea parte de si mai multa iubire. Daruind veti dobandi.
Autorenuntarea este neutra, nonrezistenta si ia lucrurile asa cum sunt.
Intr-un anume sens, prezentul curs vorbeste despre autorenuntare si despre priceperea de a ne darui intreaga forta. Singurul lucru caruia ne putem subordona este ceea ce exista. Cand ne subordonam existentului, suntem lipsiti cu totul de orice rezistenta, devenim pe deplin neutri si intuitivi si, oricat ar parea de paradoxal, devenim atotputernici. Devenim astfel o parte esentiala si inseparabila a ceea ce exista. Mai corect ar fi sa spunem ca devenim constienti de faptul ca suntem o parte a tot ceea ce exista. Toate acestea ne sunt necesare pentru a trai adevarul acestei stari, deoarece este evident ca la nivelul intelectului reusim adesea sa atingem forta uimitoare care se ascunde dincolo de acest factor simplu. La sfirsitul capitolul al patrulea se mentiona ca procesul citirii psihice este in realitate un proces de dialog cu sine despre sine. Tot asa si procesele psihice sunt procese de subordonare fata de noi insine.
Autorenuntarea, neutralitatea, nonrezistenta, toate acestea ne ajuta sa mentinem armonia Universului. Capacitatile noastre psihice se descopera intr-o asemenea masura, incat formam noi insine un tot cu aceasta armonie. Dar daca vom crede in armonia Cosmosului, sau avem credinta in acesta, atunci speram ca aceasta armonie sa se manifeste intr-un anume mod predeterminat. Ca urmare ne pierdem echilibrul, devenim rezistenti si ne situam in afara armoniei.

VINDECAREA PRIN CREDINTA

Oricat ar parea de paradoxal, cu cat vindecatorul se ingrijeste mai mult de rezultatele vindecarii, cu atat el devine un vindecator mai inzestrat, mai plin de putere. Aceasta se explica prin faptul ca cele mai puternice procedee de vindecare se bazeaza pe starea de adevarata iubire. Acest sentiment este legat de a patra chakra.
Daca iubim pe cineva pentru ca ne asigura securitatea, ne ofera bani sau atentie, inseamna ca nu iubim pentru bucuria de a iubi, inseamna ca iubim de dragul posibilitatii de a primi ceva la randul nostru. Intre doi oameni poate exista un acord care sa-i satisfaca pe amandoi: ,,Eu iti dau iubirea daca tu imi dai bani, sau atentie, sau imi oferi securitate etc.” De cele mai multe ori un astfel de acord nu aduce decat dezamagiri. Prea multe se cer in numele iubirii: bani, siguranta, promisiuni, atentie, conditii si, de foarte multe ori, iubirea este pierduta, deoarece nu s-a realizat in sine.
Acelasi lucru se poate spune si despre vindecare. Cand un medium vindeca pacientii pentru ca ii place sa-i vindece, in fata lui se deschid posibilitati aproape nelimitate pentru a obtine cele mai bune rezultate. Cand insa vindeca pentru ca ar dori sa devina un mare vindecator sau pentru ca nu doreste boala sau moartea persoanei iubite, de care nu vrea sa se desparta, sau vrea sa ajunga faimos, mintea se va rataci printre felurite ganduri in timpul procesului de vindecare. Dorintele sale ii consuma intreaga energie. Energia benefica va fi consumata nu pentru vindecare, ci pentru satisfacerea dorintelor sale. Acest vindecator se va putea transforma intr-un canal al energiei vindecatoare daca va reusi sa renunte la dorintele sale.
Multi vindecatori spun: ,,Prin mine actioneaza Dumnezeu, eu nu stiu ce fac.” Nu este obligatoriu sa stim ce facem. Dupa cum am mai spus, la urma urmei nu suntem obligati sa purificam aurele, sa extragem legaturile, sa reprezentam trandafiri etc. Suntem obligati doar sa facem ca vindecarea sa se implineasca. Cand vindecatorul declara ca se transforma in canalul prin care trece Dumnezeirea, el vorbeste despre propriul sau Dumnezeu, indiferent de locul in care se afla acesta, in Ceruri, pe Pamant sau in sufletul sau.
Credinta care insoteste vindecatorul, este credinta propriu-zisa, corespunzatoare puritatii celei de-a patra chakre, iubirea care nu cere nimic in schimb. Vindecarile uimitoare realizate de mediumuri au loc in starea de autorenuntare.
Cel care vindeca prin credinta nu trebuie sa canalizeze energia spre boala sau sanatatea pacientului. El nu are nevoie ca pacientul sa se simta mai bine si nici un mod de supravietuire nu-i este blocat de faptul ca cineva se simte mai bine sau mai putin bine. In munca sa vindecatorul poate folosi energia armonica a Cosmosului in locul propriei sale energii, orientand-o spre refacerea energetica si aducerea corpului in armonie cu Universul.
Aflandu-se in stare neutra, cel care vindeca prin credinta ii poate pune la dispozitie pacientului sau, spatiul psihic pentru boala acestuia; el nu trebuie sa se impotriveasca in fata maladiilor oamenilor.
Cand vindecatorul nu se impotriveste bolii, nici bolnavul nu se impotriveste acesteia, iar boala nu se va impotrivi nici unuia dintre ei. Atunci cel care vindeca prin credinta poate sa aleaga: daca el crede si isi doreste acest lucru, caci alegerea lui porneste din inima, boala va disparea fara nici un fel de lupta.
In calitate de vindecator, dorim sa obtinem anumite rezultate, ne facem planuri. Daca in timp ce ne ocupam de vindecare ne gandim la fel de fel de planuri, nu mai suntem prezenti aici in acest moment. Ne aflam in viitor cu cinci minute, cu o ora sau cu o viata,delectandu-ne cu imaginea rezultatelor muncii noastre de vindecator.
Vindecarea prin credinta este considerata un proces indirect, care imbina prefigurarea anumitor imagini, descantece si incantatii si nu lovituri cu pumnul in piept intr-o rugaciune rituala catre Dumnezeu, care amintestc de inchinarile pagane in fata zeilor. Aceasta prezentare va parea, desigur, destul de neatragatoare multora dintre noi. In realitate insa, procesul de vindecare si de refacere a fortelor prin credinta este acelasi proces prin care este purificata aura. In acest proces de renastere, vindecarea este ajutata de numeroase intentii foarte puternice, nu numai de intentiile singulare ale vindecatorului. Cand exista credinta de acest fel, mintea nu trebuie sa faca fata nici unei probleme – totul se realizeaza prin pura vointa.
Procesul asezarii mainilor vindecatorului pe trupul pacientului si de obtinere a vindecarii pe aceasta cale este acelasi cu procesul de vindecare prezentat in acest curs, doar ca in acest caz este vorba si de un contact fizic nemijlocit, numit magnetism propriu. Vindecatorii care folosesc acest procedeu, ca si chirurgii psihici considera ca ,,atingerea nemijlocita a pacientului” ajuta la concentrarea atentiei si energiei pe o parte mai mare a corpului.
Vom constata ca atingerea pacientului il face adesea pe acesta sa fie mai sigur, mai convins de rezultatul favorabil al tratamentului. Intr-un anume sens, atingerea ajuta in transformarea corpului pacientului intr-un ,,corp real”. Dar, in majoritatea procedeelor de vindecare, nu este obligatoriu sa se recurga la contactul fizic. Desigur, in conditiile cele mai favorabile, trebuie sa evitam sa atingem cu mainile anumite persoane sau o anumita parte bolnava din corpul pacientului pe care urmeaza sa-1 vindecam. Trebuie sa procedam in functie de situatia concreta si sa nu facem nimic care sa anuleze rezultatele obtinute, cum ar fi vindecarea psihica incununata de succes.

CREAREA SI DISTRUGEREA

Precum succesul neaga infrangerea, starea de sanatate va nega boala. Neidentificand esenta generala in care sunt prezentate toate aceste aspecte, ne incurcam in reprezentarile create de noi si ne trezim uneori ratacind la hotarul ce separa binele de rau.
Exercitiul urmator este destinat sa ofere o imagine asupra posibilitatilor de creatie si distrugere.
1. Intram in transa.
2. Cream o boala. Aceasta poate fi ceva neinsemnat, de tipul durerii de cap, sau o maladie serioasa. Ne Iasam in voie imaginatia, ne amuzam, caci este un joc.
3. Desfiintam boala creata.
4. Creem o alta boala si apoi o desfiintam.
5. Cream o a treia boala.
6. Lasand nedistrusa aceasta boala, mai creern inca doua.
7. Desfiintam toate aceste boli pe care le-am creat.
8. Creem alte trei boli.
9. Mai cream de doua ori mai multe boli decat anterior.
10. Acum desfiintam toate bolile pe care le-am creat anterior.
11. Mai desfiintam inca trei boli din cele create mai demult.
12. Cream o boala de tip nou.
13. Creem o suta de boli noi.
14. Cream atatea boli noi, cati microbi exista in Univers.
15. Desfiintam de doua ori mai multe boli decat numarul microbilor din Univers.
16. Cream si desfiintam cate boli vrem.
17. Distrugem toate imaginile create anterior si iesim din transa.
Suntem autorii trairilor. Noi ne creem sanatatea si tot noi ne creem bolile, la fel cum cream propriile succese si insuccese.
Puteti face un test punand cateva boabe de fasole, lucerna, ovaz, grau sau porumb, bine alese, separat unele de altele, in trei cutii diferite, pe burete umezit sau in pamant. Asezati cutiile la minimum doi trei metri una de cealalta. Pe prima cutie nu actionati cu nici un gand, pe a doua cutie actionati pentru distrugerea lor (mental creati o forma distructiva: ardere, fierbere, sfaramare), pe a treia cutie actionati pentru cresterea germenilor (creati ganduri de iubire, forta solara). Nu actionati mai mult de zece minute asupra acestor seminte, pentru ca pot fi distruse prin forta gandului. Peste sase ore verificati-le. Remarcati ce ati reusit!

REALITATEA

Atunci cand avem o viata fericita si reusim sa ne creem sanatatea pe care am dorit-o, avem convingerea ca ne lipseste ceva. Nu avem suficient succes, sanatate, nu avem destui bani, iubire sau… altceva. Multi oameni nu cred ca merita ceea ce isi doresc, incluzand si o sanatate perfecta, limitandu-si succesul, sanatatea, dezvoltarea. Oamenii isi creeaza singuri obstacole pe care cu greu le depasesc.
Daca in viata ne lipseste ceva, aceasta se intampla pentru ca noi credem ca acest ,,ceva” este prea putin ca sa ne satisfaca. Ca urmare, ne plangem de cat de putin avem, iar rezultatul este ca, o data ce credem in aceste lipsuri, le mentinem in viata noastra.
Sa luam spre exemplu iubirea. Daca in viata noastra este putina iubire si ne temem pentru ea, ne e frica sa nu ne paraseasca, devenim inchistati, excesiv de prudenti si de supusi sufleteste, daca nu fizic. Dar daca in viata noastra este putina iubire si renuntam la ea, vom simti un gol, dandu-ne seama cat de mult am avut si nu am apreciat.
Iar daca vom alunga iubirea cu scopul de a primi mai multa, nu vom mai primi deloc, deoarece vom porni de la starea de suficienta, considerand ca ne dorim sau meritam mai multa iubire decat avem. Daca in aceasta situatie o respingem, ea nu este acea iubire pe care trebuie sa o trimitem lumii, ci un flux necesar. Iar ceea ce vom primi in schimb va reprezenta o necesitate si mai mare. Biblia nu ne inseala, sfatuindu-ne: ,,Da pe apa painea ta si ti se va intoarce intreit.” Dar trebuie sa renuntam la ce ne apartine, altfel fapta noastra va fi perceputa altfel. Iar aceasta alta fapta – adica ceea ce facem in realitate – se intoarce la noi.
Armonia cosmica nu poate fi mintita, si ii putem spune numai adevarul. Cand nu spunem adevarul, cand infaptuim altceva decat spunem, ne inselam singuri. Cand vom vedea ce ni s-a inapoiat, ce anume s-a intors la noi, vom intelege ca ne-am tras pe sfoara pe noi insine. In Sfanta Scriptura se spune: ,,Ce semeni, aceea culegi.” Vom culege ceea ce am semanat si nu ceea ce credem sau ni se pare ca am semanat. Exercitiul urmator, care se compune din doua parti, poate parea complicat. Inainte de a trece la efectuarea lui trebuie sa-l citim de doua ori, pentru a ne convinge ca i-am inteles just indicatiile.
1. Intram in transa.
2. Creem mental un oarecare neajuns, adica ne construim mental o situatie in care ducem lipsa de ceva real.
3. Mai adaugam inca un neajuns. Cream atat de multe neajunsuri, incat sa acopere intreg Universul, facandu-1 invizibil.
4. Cand tot ce lipseste va fi excesiv de mult, ne punem intrebarea daca aceste neajunsuri sunt suficiente. Daca tot nu sunt destule, le dublam numarul, il dublam din nou, iar si iar, de atatea ori cat este necesar pana obtinem raspunsul ca este suficient.
5. Cand obtinem suficient de multe neajunsuri si lipsuri, lasam acest Univers si creem altul nou, in care nu vor fi deloc neajunsuri.
In acest nou Univers, cream un oarecare excedent, adica realizam o situatie in care toate sunt in cantitati suficiente. Ne punem intrebarea daca este destul. Daca nu, mai cream in plus, pana cand in al doilea Univers al nostru va fi un adevarat belsug.
7.Pe ecranul nostru mental plasarn cele doua Universuri, lasand un spatiu liber in jurul lor si intre ele.
8.Umplem spatiul liber cu neajunsurile din primul nivel, astfel incat spatiul sa fie plin in totalitate.
9.Poate ca acum in primul Univers lipseste o cantitate oarecare de neajunsuri? Daca este asa, le cream sa umplem spatiul liber.
10. Umplem spatiul dintre Universuri cu excedentul din al doilea Univers. Umplem spatiul in intregime.
11. Poate ca acum in al doilea Univers lipseste o cantitate oarecare de excedent? Daca da, il cream si umplem spatiul liber.
12. Repetam etapele 8-11, pana cand aflam cine este cel care creeaza lipsurile si excedentul din Universul nostru.
13. Estompam toate imaginile, le facem sa dispara si iesimdin transa.
Deschidem ochii si examinam incaperea. Ne pare oare acum diferita fata de cum arata inainte de inceperea exercitiului?
Distrugerea Universurilor create mental se face prin plasmuirea imaginii Universului ca o minge imensa care explodeaza la gandul nostru, nemairamanand din ea decat o lumina galbena, deosebit de stralucitoare.
1. Intram in transa.
2. Pe ecranul nostru mental ne cream propria imagine.
3. Ne intrebam daca nu cumva ne trebuie ceva – iubire, bani, sanatate etc. Daca raspunsul este ,,NU”, trecem la etapa a patra. Daca raspunsul este ,,DA”, ne intrebam ce anume ne lipseste. Ne adresam Universului cu excedent si luam de acolo ceea ce avem nevoie. Privim imaginea si umplem apoi spatiul astfel eliberat din al doilea Univers. Repetam aceasta operatiune, pana cand vom avea o cantitate suficienta din ceea ce avem nevoie.
4. Cand vom avea de toate, cream pe ecranul nostru mental imaginea unui alt om, caruia ii dam o cantitate oarecare din ceea ce abia ne-am dat noua.
5. Ne punem intrebarea daca acum avem suficient din ceea ce tocmai am dat. Daca este suficient, trecem la etapa a sasea. Daca nu, ne adresam Universului cu excedent, de unde luam ceea ce avern nevoie, Apoi dam din nou o cantitate oarecare. Repetam aceasta etapa pana cand invatam sa dam in asa fel incat sa ne ramana si noua suficient.
6. Daca in cursul acestui exercitiu Universul nostru cu excedent si-a subtiat resursele, il umplem din nou.
7. Facem sa dispara toate imaginile si iesirn din transa.
Cum ni se pare acum: daruim, sporim ceea ce avem? Micsoram? Mentinem egal? Am dori sa o facem in viitor? Daca nu, reluam acest exercitiu si ne autosugestionam ca, de fiecare data, atunci cand dam, sporim, reducem sau mentinem ceea ce avem, realizam totul la nivelul dorintelor noastre.

CLASELE ASTRALE, VISELE, VINDECAREA IN SOMN

Cine stie de unde vin visele unde se duc si carui scop servesc? Din cele mai vechi timpuri s-a considerat ca visele ii dezvaluie omului Vointa Divinitatii. In mitologia norvegiana, se considera ca prin vise mortii intra in contact cu cei vii.
Clarvazatorii, proorocii, poetii si psihanalistii dau o importanta primordiala simbolurilor din vise. In ultimele doua decenii s-au efectuat cercetari speciale in laboratoare adecvate, care au reusit sa evidentieze o anumita legatura intre vise, perceptia extrasenzoriala si previziune. Carlos Castaneda relateaza ca vraciul indian don Juan l-a invatat sa-si foloseasca visele pentru a capata mai multa stiinta.
Suntem creatorii Universului in care traim. Acest lucru este valabil si in ceea ce priveste visele, deoarece aici nu exista realitatea exterioara care sa ne deruteze. Chiar daca in visul nostru ne aflam in contact cu Dumnezeu sau cu o persoana decedata, totusi peisajul, personajele, subiectul, relatarea si simbolurile sunt o creatie a imaginatiei noastre, care reflecta imaginile mentale din creierul nostru.
Experienta in domeniul viselor ne convinge ca acestea indeplinesc o multime de functii, aflate in stransa legatura cu existenta noastra. Deoarece existenta este constientizarea legaturii dintre noi si armonia cosmica, ea poate furniza informatii, astfel incat mintea sa poata percepe si folosi aceste informatii pentru continua ei dezvoltare psihica. In acelasi fel, visele pot fi folosite in toate sferele activitatii psihice, inclusiv in vindecare.
Visele trebuie considerate, dupa opinia noastra, locul ideal pentru activitatea psihica. In starea de somn superficial patrundem intr-o alta realitate decat atunci cand suntem in starea obisnuit de veche, numai ca inainte de patrunderea in lumea viselor este necesar sa efectuam o activitate pregatitoare suficient de serioasa, pentru a ne orienta mintea pe o anumita activitate (problema). Prima etapa a oricarei pregatiri este stabilirea contactelor cu lumea propriilor noastre vise. S-a determinat prin diverse experimente stiintifice ca fiecare om are vise noaptea, in timpul unor stari deosebite ale somnului. Nu trebuie sa asteptam o noapte in care sa avem vise. Problema nu este daca avem vise sau nu, ci daca ni le amintim.
Procedeul cel mai eficient ca sa ne amintim visul este sa ne trezim cand visam. Trebuie sa fim convinsi ca putem realiza acest lucru. Seara vom pune langa pat o foaie de hartie si un creion. La culcare, intram intr-u transa usoara, ca si cum ne-arn pregati pentru citire sau pentru vindecare.
Daca vrem, ne putem cufunda in transa, in pozitia culcat.
Dupa ce am intrat in transa, ne intrebam clar ce am dori sa aflam prin vis. Apoi ne cufundam in somn.
Unele persoane constata ca se pot trezi in timpul visului sau ca pot trece la alte tipuri de activitati in timpul somnului.
De exemplu, in timpul somnului putem studia discipline psihice.
Clasele astrale pot fi definite ca intalniri in timpul carora fiinta noastra (sufletul) studiaza metodele de creare sau evolutie psihica a altor fiinte cu experienta in domeniu.
Timpul petrecut intr-o clasa astrala aminteste intr-o masura activitatea desfasurata cu un spirit mentor.
Putem patrunde intr-o clasa astrala cu un anumit scop, sau ne putem, simplu, cufunda in ea. Daca incepem sa ne amintim visele in care suntem prezenti la o lectie a unui dascal in domeniul psihicului, daca ne amintim alte vise in care prieteni sau persoane necunoscute ne invata cum sa realizam vindecarea, cum sa ne concentram etc., inseamna ca am ajuns intr-o clasa astrala. Vom citi periodic carnetelul de insemnari in care ne notam visele, pentru a avea o imagine a directiei pe care o iau aceste lectii ale noastre.
Daca dorim, putem frecventa in mod constient o clasa astrala, operatie care aminteste foarte mult de exercitiile prezentate in acest curs. In cursul acestor exercitii putem descoperi ca vederea obisnuita, fizica, ne ofera mult mai putin decat imaginatia.
Inainte de a intra intr-o clasa astrala, ne vom hotari ce anume vrem sa studiem. Dupa ce ne-am culcat, intram in transa si ne intrebam cine conduce clasa respectiva. Vom lua in considerare primul nume sau chip care ne va veni in minte. Daca apare ceva de neinteles, de exemplu daca Benjamin Franklin tine un curs despre corpul energetic sau bunica ne preda un curs despre functiile creatiei artistice, putem considera ca totul este in ordine. O fiinta oarecare din sfera imateriala, care este un dascal remarcabil, ni se poate arata astfel si poate deveni mentorul nostru. Trebuie sa ne memoram visele si sa urmarim cu atentie ceea ce invatam. Desigur, putem lucra si individual. Dupa ce intram in transa, ne impamantam si stabilim subiectul care ne intereseaza cand vom adormi, spunandu-ne in gand: ,,Vreau sa aflu ce pot obtine din…”, sau ,,Vreau sa aflu ce inseamna…”, sau ,,Vreau sa-mi stopez teama fata de”, sau ,,Vreau sa stiu ce trebuie sa fac pentru a-l vindeca de…” Daca nu o si obtinem raspunsuri satisfacatoare, sau indicatii, pe durata catorva nopti, trebuie sa reformulam intrebarea mai clar sau sa incercam sa intelegem de ce nu am primit raspunsul.
Procesul de vindecare astrala este o imbinare intre vis si vindecarea de la distanta. Sa nu uitam ca oamenii au dreptul sa-si aiba propriile boli si procedam incorect din punct de vedere psihic daca zburam in timpul noptii in plan astral in jurul unei persoane, cufundandu-ne degetele vindecatoare in zonele afectate de maladii fizice sau psihice ale acesteia.
Ca in cazul vindecarii celor absenti, este de dorit, pe cat posibil, sa obtinem permisiunea celui pe care am dori sa-1 vindecam. Daca am primit aceasta permisiunc, il putem aborda.
1. Dupa ce ne-am culcat, intram in transa si ne impamantam.
2. Ne purificam mintea si cream imaginea mentala a omului pe care il vom vindeca. Ca si in cazul vindecarii la distanta, daca nu stim cum arata persoana, cream o silueta sau o imagine generala.
3. Ne impamantam pacientul imaginar si umplem reprezentarea corpului si aurei sale cu energie portocalie.
4. Daca vom lucra asupra unei anumite zone, concentram in aceasta, o lumina portocalie foarte puternica.
Spunem omului din imagine ca ne-am intalnit pentru putin timp, pentru a-i aduce vindecarea.
5. Adormim. Noapte buna. Ne notam toate visele pe care le vom avea in aceasta noapte si vom vedea daca au vreo legatura cu vindecarea. Cand vom mai vorbi cu aceasta persoana, putem afla daca nu cumva a avut niste vise neobisnuite sau senzatii ciudate in starea de veghe, atunci cand am indeplinit procedura de vindecare.
In incheierea acestui capitol ne vom aminti de un vechi cantec de leagan. Ne imaginam ca trupul nostru este o barca, in care plutim pe fluviul vietii, si ne inchipuim ce s-ar putea intampla in goana noastra dupa succes, faima, putere si pozitie in aceasta lume.

RETROSPECTIA

Retrospectia reprezinta posibilitatea de a vedea vietile anterioare, fiind unul dintre cele mai complexe fenomene parapsihologice.
Capacitatea de a vedea vietile anterioare pare la prima vedere ceva mistic si tainic, dar orice om poate vedea vietile trecute, in stare de transa sau de somn hipnotic profund, condus de un specialist.
Dupa cum s-a mai subliniat, fiecare entitate se materializeaza in noi corpuri. Fiecare corp in care intra acest suflet, sau fiecare noua viata pe care o primeste el, constituie un pas inainte pe drumul cresterii si dezvoltarii. Aceasta nu inseamna ca in fiecare noua viata omul devine din ce in ce mai sfant. Entitatea respectiva poate sa aleaga viata unui om foarte vicios, pentru ca etapa urmatoare a devenirii sale sa fie tocmai studierea viciului. Se obisnuieste sa se vorbeasca despre vieti succesive. Aceasta este conceptia noastra, ca si a numerosilor mistici, anume ca anul 2000 e.n. si anul 2000 i.e.n. curg simultan.
Prin urmare, toate vietile omenesti pot fi considerate vieti ce se desfasoara in acelasi timp.
Alegerea unui trup de catre suflet este dictata de karma, care reprezinta un lant complet de acorduri si relatii reciproce cu celelalte suflete. Aceste relatii pot cuprinde intreaga gama, de la cele pozitive pana la cele negative. Cand ne moare o matusa foarte bogata, lasandu-ne o avere, poate sa insemne ca intr-o alta viata i-am facut un serviciu important, iar acesta este modul ei de a ne multumi. Sau, daca un criminal ucide niste oameni aparent nevinovati, se poate ca intr-o viata anterioara sa fi fost tratat cu multa cruzime de catre acestia. Oamenii iau insa decizii in raport cu trairile prezente. Nu putem inchide ochii in fata faptelor unui criminal doar pentru ca a fost profund nefericit in viata lui anterioara.
Dintre toate tipurile de sarlatanie psihica, citirea vietilor anterioare ofera cele mai largi perspective. Orice prezicator stie ca va cuceri inimile clientilor sau ale prietenilor daca le va spune ca in vietile anterioare au fost printese egiptene, conducatori ai Atlantidei scufundate, sau Beethoven. Un alt procedeu care ajuta in incercarea de a face impresie si de a subjuga oamenii este relatarea ca, intr-o viata anterioara, au fost niste fiinte rele sau periculoase, ca urmare nu poarta raspunderea propriilor lor fapte din viata actuala. Am vazut multi oameni care nu au putut sa nu se declare multumiti cand au descoperit ca intr-o alta viata au fost conducatori de osti ori s-au ocupat cu magia neagra. Altii sunt fericiti daca afla ca intr-o alta viata au fost jefuiti, oprimati, arsi pe rug ca vrajitoare sau vrajitori, ca au fost supusi la cazne. Viata trecuta serveste drept baza sigura pentru convingerea lor ca viata va fi totdeauna nedreapta cu ei – asa a fost mereu si asa va fi si de acum incolo.
Dorinta de a stapani momentul prezent il determina pe om sa actioneze conform karmei sale. Cand citim vietile trecute, consideram ca un om tinde sa-si puna in ordine toate problemele in permanenta, si atunci modelul sau karmic si vietile anterioare pot fi interesante si instructive.
Uneori, poate fi extrem de util pentru un om sa i se povesteasca despre viata anterioara care a fost deosebit de fericita pentru el. Amintirile din respectiva viata se acumuleaza in memoria entitatii respective, iar povestirile despre aceasta pot trezi amintiri in constiinta sa. Pretioasele amintiri despre fericirea trecuta pot aduce alinare omului in momente de restriste, ii pot aminti de capacitatea innascuta a intregii sale fiinte de a fi fericita. Aceasta il poate ajuta sa inteleaga ca, intr-un interval de timp atat de mare, problemele sale de moment nu mai sunt atat de acute.
Uneori oamenii repeta aceleasi modele karmice, manifestand foarte putin progres si hotarare. In acest caz, citirea vietii anterioare ii poate arata omului respectiv lipsa de orizont a interpretarii, a aceluiasi personaj nereusit.
Inainte de a-i citi cuiva viata anterioara, ne vom intreba daca va putea sa foloseasca informatiile pe care i le vom comunica. Este nerational sa transferam un om in trecutul indepartat, daca aceasta nu il va ajuta in rezolvarea problemelor curente.
Persoanele carora le sunt povestite vietile anterioare sunt curioase: ,,Mi-am cunoscut intr-o viata anterioara sotia (sotul, fratele, mama, tatal, fiica, iubitul)?” Aproape totdeauna raspunsul este ,,DA”. Legaturile de rudenie sunt aproape totdeauna karmice. Prietenii apropiati si rudele sunt totdeauna vechii nostri prieteni. ,,S-ar putea intampla ca sotul decedat de curand sa se fi intrupat in copilul meu nou-nascut?” Raspunsul este de obicei ,,NU”. Majoritatea sufletelor nu se intrupeaza asa repede. Ele au nevoie de o perioada de liniste intre ciclurile karmice.
Contrar parerii foarte raspandite, majoritatea oamenilor nu au mai avut una, doua vieti,ci o multime.De aceea,daca avem de gand sa-i citim cuiva vietile sale anterioare, ne vor fi necesare cateva zile.
Influenta vietilor noastre anterioare asupra vietii actuale se schimba in permanenta. Invatamintele unei vieti anterioare pe care am trait-o ca pirat ne pot fi astazi inutile, dar anii de studiu intr-o scoala din Grecia antica pot asigura subconstientului nostru informatii pretioase. Tot ce am invatat in timpul vietilor anterioare se acumuleaza in noi.
Pentru majoritatea oamenilor acest proces se desfasoara in afara constiintei, dar imagini sau amintiri pot aparea in aura, atunci cand trebuie sa ne amintim lectiile vietilor anterioare.
Un clarvazator care studiaza aura pentru a obtine informatii despre viata anterioara poate deveni martorul unor scene care s-au petrecut candva, poate vedea oamenii in vesmintele epocilor trecute si poate auzi chiar discutii care au avut loc cu multe secole in urma. El poate vedea in aura simboluri care reprezinta diferitele vieti ale individului: o floare de lotus este asociata cu viata unui budist sau cu o viata care are legatura cu unele forme de meditatie; crucea este asociata cu viata unui crestin etc.
Cine este interesat de filozofia orientala, poate sa extraga din memorie, fara sa fie constient de aceasta, lectiile invatate in timpul uneia dintre vietile sale anterioare pe care a petrecut-o in Orient. De aceea nu este de mirare ca in aura acestui om vor aparea imagini din aceasta parte a lumii. Cand va termina ciclul sau de lectii orientale, imaginile respective se vor decolora treptat si vor disparea din aura lui, iar in locul lor vor incepe sa apara alte imagini. Aura unui individ poate sa cuprinda scene din una sau mai multe vieti anterioare, simultan, si, in plus, imagini care reprezinta probleme nerezolvate din viata actuala.
Citirea vietilor anterioare aminteste foarte mult de citirea aurei si a chakrelor. Trebuie doar sa ne relaxam, permitand impresiilor sa ne umple pana la refuz, indiferent daca sunt gandite sau spontane. Trebuie sa ne urmam intuitia. Practica citirii psihice ne va spune cand trebuie sa-i povestim persoanei in cauza si cand nu despre viata sa anterioara. Un exercitiu de tipul ,,DA/NU” ne va ajuta sa luam hotararea justa. Atunci cand dorim sa citim o viata trecuta, vom folosi urmatorul exercitiu, fie cu o persoana careia i-am mai citit, fie cu o alta, pe care o consideram potrivita. Putem folosi exercitiul acesta si pentru citirea propriei noastre vieti anterioare:
1. Ne relaxam.
2. Ne eliberam mintea si ne concentram asupra intrebarii: ,,Care sunt vietile anterioare care apar in prezent in aura pacientului?”
3. Acum privim aura pacientului. Lasam acces liber oricaror impresii sau imagini. Ne intrebam apoi despre momentul si pozitia geografica de unde provin scenele vazute.
4. Ne intrebam daca aceste imagini venite din trecut au o insemnatate in viata actuala a pacientului. Urmarim daca printre chipurile vietilor trecute apare vreo persoana din anturajul actual al pacientului si, daca da, in ce context?
5. Facem sa dispara aceste imagini. Iesim din transa.

CUM SA NE CITIM VIITORUL ?
Doua exercitii ne vor ajuta sa ne citim viitorul. Ele pot fi folosite si in citirea viitorului unei alte persoane.
1. Ne relaxam.
2. Pe ecranul nostru mental desenam trei cercuri. Unul dintre ele va reprezenta ,,sase luni”, altul – ,,un an”, iar al treilca – ,,cinci ani”.
3. Ne gandim la trei evenimente care am dori sa aiba loc. Poate fi vorba de orice, de la cumpararea unui automobil nou sau a unei case, pana la renuntarea la fumat, pierderea kilogramelor in plus, stabilirea unor relatii amicale cu seful etc.
4. Ne convingem ca aceste trei dorinte trebuie sa-si afle locul in cercuri diferite. Nu le plasam in aceste cercuri, dar observam cum patrund in ele. Intr-un cerc este posibil sa intre mai mult de o singura dorinta. Observam ce dorinta intra intr-un anumit cerc si ce anume simtim. Daca dorim sa schimbam locul acestor dorinte dintr-un cerc in altul, o putem face. Daca un eveniment ramane in afara acestor cercuri, trebuie sa ne punem intrebarea ce data trebuie sa apara in dreptul acestuia. Aceasta data trebuie sa ne indice cati ani trebuie sa treaca pana cand renuntam la aceasta dorinta.
5. Facem sa dispara cercurile si iesim din transa.
Citirea viitorului pe un trandafir creat mental:
1. Ne relaxam.
2. Cream mental un trandafir. Ii admiram culoarea, studiem forma petalelor, a frunzelor.
3. In stanga primei flori cream inca un trandafir. Acesta este destinat pentru urmatoarele sase luni incepand din prezent. Daca ceva nu ne place, de pilda culoarea, forma sau marimea, schimbam trandafirul. Facem sa dispara ambii trandafiri.
4. In partea dreapta a ecranului nostru cream o a treia floare. Este destinata celor sase luni care au trecut pana in momentul de fata. Studiem cu atentie diferentele intre prima si a treia roza. Facem sa dispara toate florile.
5. Cream inca un trandafir. Acesta este destinat pentru anul urmator. Cream inca o floare, pentru urmatorii ani. Cream cati trandafiri dorim pentru urmatorii ani. Ei trebuie sa fie frumosi, sa ne incante. Facem sa dispara toate florile si iesim din transa.

PROCESUL DE VINDECARE IN AFARA CORPULUI

Procesul de vindecare in afara corpului se aseamana foarte mult cu vindecarea pacientului absent. Vindecatorul isi indreapta atentia spre imaginea pe persoanei absente. La vindecarea in afara corpului, corpul astral al vindecatorului ii paraseste cu adevarat corpul fizic si intra in aura pacientului. Unii vindecatori prefera sa lucreze in afara corpului altii, sa efectueze vindecarea pacientului absent. O persoana-medium este capabila sa-si supravegheze perechea aflata la munca si copiii ramasi acasa.
Trebuie sa simtim in mod real ce inseamna ,,Sa fim in propriul nostru corp”, inainte de a iesi din el. Daca nu vom fi destul de grijulii, putem sa ne lasam usor energia proprie in aura altuia.
1. Ne relaxam. Verificam cat de bine suntem impamantati. Apoi urmarim indicatiile din capitolul al doilea despre vindecarea pacientului absent.
2. Ne aflam in coltul camerei. Apoi revenim in centrul propriului cap. Repetam acest procedeu de trei ori.
3. Revenim din nou in coltul camerei. Apoi trecem intr-o alta camera a locuintei noastre. Urmarim daca ne simtim diferit fata de situatiile anterioare.
4. De aici mergem pe acoperisul casei noastre.
5. Apoi, ne oprim pe un nor de pe cer.
6. Acum suntem in aura pacientului nostru. Cum ne simtim? Putem vedea culorile aurei? Ne impamanram pacientul. Apoi ii purificam aura si atragem energia cosmica, dupa care-i scaldam cu ea aura.
7. Patrundem in prima chakra a pacientului. O purificam.
8. Rand pe rand, curatam toate chakrele pacientului.
9. Daca una dintre zonele corpului pacientului are o maladie, patrundem acolo, ne imaginam energia de culoare portocalie si-i scaldam zona cu ea.
10. Revenirn in centrul capului nostru.
11. In aura noastra plasam un magnet si atragem cu el energia ramasa in aura pacientului. Repetam procedeul.
12. Iesim din transa.

CUNOASTEREA CORPULUI NOSTRU DE CATRE PROPRIUL NOSTRU SPIRIT

1. Ne asezam in pozitia de medium. Circulam prin corpul nostru lumina de culoare aurie.
2. Cream o roza (un trandafir) pentru noi. Studiem floarea cu atentie: culoarea, aroma, petalele.
3. Cream inca o floare (tot un trandafir) in locul in care, de obicei, plasam soarele. Acest trandafir este destinat pentru spiritul nostru superior. Studiem floarea.
4. Coboram a doua floare si o asezam chiar in capul celei dintai, apoi permitem celor doua flori sa se contopeasca.
5. Facem sa dispara cele doua flori si iesim din transa.

DESCHIDEREA CELUI DE- AL TREILEA OCHI

TELEPATIA


Din vestitele tratate RADJA-YOGA, un pasaj spune: ,,Formele de concentrare care determina o perceptie senzoriala excesiva sunt cauzate de efortul organismului gandirii”, iar comentariul lui SVAMI VIVECANANDA la acest pasaj: ,,Aceasta decurge natural din concentrare. Conform yoghinilor, prin concentrarea gandului la varful nasului vor fi percepute miresme minunate, tot prin concentrare pe varful limbii se vor simti senzatii extraordinare, iar in zona de mijloc a limbii se va simti o senzatie tactila ca o atingere.
Daca cel care efectueaza concentrarea isi va aduna senzatiile asupra palatului cerului gurii, va vedea lucruri neobisnuite, dar daca cineva a carui minte nu este linistita va dori sa efectueze unele din aceste exercitii, fara sa aiba incredere in ele, indoielile sale vor disparea, atunci cand, efectuand un timp exercitiile, va simti pe propria piele aceste efecte, daca va dovedi stapanire.” (Svami Vivecananda)

CLARMIROSUL

Exercitiul care urmeaza consta in deschiderea capacitatilor de clarmiros. Se face dimineata inainte de a va scula din pat.
Timp de 15-20 de minute concentrati-va gandul la varful nasului, stand culcat cu fata in sus intr-o pozitie relaxata. Nu va ganditi la nimic. Radacina limbii se tine lipita de cerul gurii, in gand se zice mantra ,,OM”, ca un dangat de depot auzit de departe. Rezultatul nu se va lasa mult asteptat. La inceput veti simti furnicaturi in varful nasului, uneori dureroase. Nu toti veti simti acelasi lucru. Va aparea ca din senin mirosul unui parfum usor, care va disparea in urmatoarea fractiune de secunda. Puteti avea aceste senzatii si in cursul zilei.
Reluand exercitiul, mirosul o sa apara mai puternic. O sa aveti senzatia ca cineva v-a parfumat intreg dormitorul, dupa care va disparea din nou.
Antrenati-va cu asiduitate, iar timpul pentru aparita parfumului inexistent se va scurta la urmatoarea concentrare. Veti ajunge sa-l simtiti chiar dupa cateva secunde de la inceperea exercitiului.
Atunci cand acest miros va aparea dupa scurt timp incercati sa-l faceti sa apara si cand mergeti pe strada sau va aflati in locuri mai putin placut mirositoare. Acest lucru se face prin puterea gandului, cu respiratia abia perceptibila si cu gura inchisa, gandindu-va la varful nasului si pronuntand in gand fraza fermecata”: .,Doresc sa-mi apara acel miros pe care-1 cunosc in timpul exercitiilor mele.” Incercati sa nu respirati, acest miros va aparea spontan, chiar daca nu faceti efortul de a inspira ,,ceva care nu exista”.
Facand aceste exercitii cu ucenicii mei, acestia au obtinut rezultate fenomenale chiar din primele minute de exersare. Inainte de a efectua exercitiile pentru clarmiros trebuie sa purificam centrii energetic prin diferite tehnici.
El poate fi declansat si fara ca omul sa faca vreun efort. Acest lucru se face prin concentrarea mentala a unui specialist in parapsihologie care detine clarviziunea, detecteaza punctul-senzor al clarmirosului legat de glanda pineala, declansandu-1 prin energia proprie.
Dar acest fenomen deschis fortat, ca si clarviziunea deschisa prin aceeasi metoda, nu este de lunga durata. Aproximativ la doua-trei luni se incheie, daca persoanci nu-i sta scris sa le aiba deschise sau nu staruie in cunoastere. Nu sfatuiesc pe nimeni sa si-l deschida fortat. Daca nu va este dat sa-l aveti deschis, nu se va deschide. Alteori destinul ne pune in fata diferite greutati si in timpul unor probleme grele o fire mai orgolioasa, sau care poate avea capacitatea de gandire psihica, are in minte o arma de distrugere. Am vazut si asistat la convorbiri de acest gen ale unor persoane care incercau in grup sa se concentreze printr-un clarvazator care le spunea ce se intampla cu corpul energetic al persoanei careia i se transmiteau fel de fel de senzatii unite, de care sarmanul nu avea habar. I-am oprit din acel start, inchizandu-i pentru moment viziunile clarvazatorului cu un ecran mental. La un moment dat acesta a spus ca nu mai vede decat negru iar ,,marii distrugatori” s-au bucurat ca si-au distrus tinta. Am avut grija sa reorientez toate imaginile create de ei intr-un copac uscat de pe marginea drumului si sa fac repede o protectie persoanei atacate. Le-am spus ca nu este bine ce fac, ca incalca etica si ca ceea ce fac ei de fapt se numeste ,,magie neagra”.
Ucenicii mei au invatat foarte constiincios exercitiul de clarmiros, astfel incat erau cei mai fericiti cand, venind la o noua lectie de curs, povesteau ce fel de miresme primeau. La foarte multi persista mirosul de santal sau unui asemanator mirului. Apoi, dupa zece zile de concentrare, spre rnarea lor mirare, toti simteau aceeasi mireasma.
O sa simtiti miresme altfel decat acelea la care v-ati gandit. Atunci cand veti dori sa va bucurati de un anumit miros, o sa apara. Incercati sa-l chemati cu gandul, dar nu uitati cat de important este varful nasului. Concentrati-va sa va apara mirosul de trandafir, care este mai puternic si se imprastie in toata casa. Mirosul acesta va persista un timp, iar dupa ce veti uita de el va disparea.
Veti fi capabili sa produceti orice miros pe care-1 doriti. O sa vi se para o iluzie. Nu va speriati, antrenati-va cu acelasi curaj. Uneori o sa va apara fara nici un efort un miros la care nu va ganditi. Veti fi probabil singuri acasa si cautandu-l nu il veti gasi. Dar sa fiti atenti, in momentul in care va ganditi la ceva indepartat sau la o persoana anume, in acel moment va veni mirosul. Este posibil ca respectiva persoana sa se fi parfumat cu acel parfum, pe care il simtiti. Incercati sa luati contact cu persoana, rugand-o sa va arate ce fel de parfum foloseste. Pentru un control de la distanta, ganditi-va inca o data la ea si,daca va vine acelasi miros, fiti siguri ca este al ei.
Daca gandul va fuge la cineva care se roaga acasa, sau in acel moment se afla la biserica, va poate aparea mirosul de busuioc sau tamaie, de lumanari aprinse sau al candelei din biserica. Puteti sa-i dati un telefon mai pe seara acestei persoane si s-o intrebati daca nu cumva a fost la biserica. Daca nu se confirma, intrebati-1 ce facea la ora la care ati perceput mirosul. Fiti sigur ca va spune ca se ruga lui Dumnezeu.
Va veti dovedi ca nu ati muncit in zadar si ca nu aveti de-a face cu o iluzie, ci cu ceva real.
Experientele au dovedit ca distanta nu are nici o importanta. Veti simti de la intrarea in apartament mirosul robinetului de gaze care n-a fost bine inchis. Veti simti ce se pregateste azi pentru cina, daca veti dori sa stiti. Veti putea percepe mirosul unor flori de la un balcon pe care il priviti din strada, fara sa vedeti ce fel de flori sunt acelea.
Explicatia acestui fenomen este simpla: prin concentrarea la varful nasului, respiratia se opreste instantaneu.
Ca urmare apare involuntar dorinta de a mirosi aerul, de parca ne-am astepta in fiecare moment sa percepem un miros. Concentrarea gandului la varful nasului are rolul de trambulina necesara pentru a trezi dorinta de a mirosi. Aceasta dorinta in permanenta crestere excita nervii olfactivi si ii sensibilizeaza intr-atat, incat se acordeaza intr-o lungime de unda mai mica si pot percepe astfel mirosuri mai fine, mai discrete, inaccesibile oamenilor normali datorita distantelor. Capacitatea care se dezvolta prin exersarea de lunga durata nu se pierde si hipersensibilitatea nervilor olfactivi ramane, atunci cand fenomenul initial dispare.

CLARGUSTUL

Dupa ce ati obtinut rezultate in ,,clarmiros” treceti la exercitiile urmatoare, de concentrare asupra varfului limbii. Rezultatul dorit va veni mai repede decat in primul caz avand deja deschis un senzor de pe traseul tainic.
Exercitiul se poate face si stand pe un scaun, dar este mai eficace cand il faceti in pozitie culcat.
Ochii se tin inchisi, gura la fel. Varful limbii se tine lipit de cerul gurii dupa dintii din fata. In gand se zice mantra ,,OM”, iar concentrarea se face la varful limbii cu dorinta de a simti un oarecare gust (dulce, acru, sarat). Partea interesanta a exercitiului va fi ca pe langa o intensitate neobisnuita, aproape supranaturala, a senzatiei gustative, veti obtine senzatia de satietate, atat de puternica, incat multa vreme dupa aceea nu veti avea pofta de ,,specialitatile pe care le-ati putut gusta” in acest fel. Foarte repede veti reusi sa va controlati gustul cu ajutorul vointei si veti fi capabil sa va provocati orice gust veti dori.
Daca mirosul este un gen de emanatie si permite astfel sa explicam faptele prezentate, cu totul alta trebuie sa fie explicatia propagarii gustului. Pentru aceasta trebuie sa existe un contact, chiar si extrem de scurt, al limbii cu obiectul respectiv. In conditii normale chiar si o distanta in acest caz ne va fi de real folos.
Perceptia va exista de fiecare data cand vom dori sa reproducem acest experiment. Oare toate acestea nu sunt halucinatii? Dupa definitia data de un specialist american in 1963, care a intocmit un lexicon cu ajutorul celor mai vestiti specialisti din toate domeniile cunosterii, ,,halucinatie” inseamna perceptia unor obiecte care in realitate nu exista, sau senzatii resimtite fara nici o cauza, date de obicei de tulburari ale sistemului nervos, asa cum se intampla in cazurile de delirium tremens.
In primul caz aceasta definitie nu se potriveste perceptiilor noastre, deoarece mirosurile si gusturile pe care le-am simtit corespund unor obiecte pe care le-am mai simtit in realitate. Avand cauze exterioare, ele nu pot fi presimtite. La fel ca in cazul mirosului, simtim foarte pregnant si gusturile de la distanta.
Daca omul isi poate ascuti mirosul atat de mult, incat prin simpla concentrare, sa depaseasca distantele si barierele materiale, aceasta capacitate nu este o halucinatie. Altfel ar trebui sa credem ca toate popoarele apropiate de natura sunt prada halucinatiilor, sau la fel am putea spune despre cainii si pisicile care au aceste simturi foarte dezvoltate.
Trebuie sa recunoastem ca simturile noastre pot deveni partase la asemenea clarsenzatii, numai ca toate proprietatile percepute de organele noastre (forma, culoare etc.) cuprind alaturi de natura materiala si o natura fina greu sesizabila. Aceasta inseamna ca intreaga materie este o radiatie de culoare si mirosuri, care depaseste infinit ceea ce putem simti cu degetele sau cu gustul.
Din oceanul de unde sonore omul poate percepe in mod normal un interval de sapte-opt octave, iar din domeniul undelor luminoase rogvaiv-ul (de la rosu la violet).
Toate celelalte nuante, radiatiile infrarosii, ultraviolete, roentgen, alfa, beta, gama, radiatiile tehnice etc. raman nepercepute, desi in realitate ele exista.
Un om care este capabil, prin exercitii adecvate, sa-si dezvolte in mod extraordinary capacitatea olfactiva, isi va dezvolta si celelalte simturi.

Lasă un comentariu